Pregătirea pentru școală

Vă amintiți prima voastră zi de școală?

A mea a fost așa: Cu mâinile transpirate țineam un buchet de flori, privind în jur o mulțime de fețe necunoscute. Zâmbetul învățătoarei a fost singurul care m-a convins în prima zi, dar și în următoarele, să intru în clasă singură, fără mama, fără cineva drag sau cunoscut. Pentru că, zâmbetul ei mi-a fost drag din prima.

Stând într-o zi și gândindu-mă că se apropie prima zi de școală a fiului meu, Cornelush Jr., mi-am amintit de cele scrise mai sus și m-am întrebat: „Oare ce ar trebui să-i povestesc copilului despre prima zi de școală, despre școală, în general? Sau n-ar trebui? ????

Așa că, am întrebat-o pe Cătălina Catalina, profesor în învățământul primar:

Cum ar fi bine să procedăm? Să le povestim despre școală ce considerăm noi că ar fi bine să știe sau să le răspundem strict întrebărilor lor?

Cu siguranță, ei au multe întrebări, multe curiozități legate de școală. Încercăm să le răspundem cât mai sincer, fără să fabulăm, împărtășindu-le curiozitatea și nerăbdarea. De atitudinea părinților față de școală depinde atitudinea viitorilor școlari.

Să presupunem că aleg să-i povestesc tot ce consider eu că ar putea să-l intereseze, ce ar fi bine să iau în considerare? Cum aleg subiectele? Care să fie: despre învățătoare, colegi, program, teme, alte responsabilități? Sper că îmi înțelegi întrebarea ????

Toate cele menționate fac parte din universul școlar (mai puțin temele, dar aici intrăm pe alt teritoriu). Să le luăm pe rând:

-învățătoarea-de obicei, copilul a avut cel puțin o întrevedere cu aceasta până la momentul începerii anului școlar, și aici mă refer la Ziua Porților Deschise, eveniment organizat de fiecare școală cu scopul de a crea conexiunea cadru didactic-viitor elev. Micuții au o imagine a acesteia, o putem doar completa și accentua faptul că nu este dușmanul lor, ci partener în procesul de învățare, aspect foarte important pentru dezvoltarea relației dintre ei.

-colegii-cu siguranță, intrarea într-un nou colectiv provoacă anxietate, chiar și pentru un adult. Le putem explica viitorilor școlari că toți sunt noi acolo, că nu se cunosc între ei (sunt și cazuri în care vin grupulețe deja formate de la grădiniță, dar nu este o regulă), că se vor împrieteni repede și că toate situațiile neplăcute sunt temporare și au rezolvare.

-program – aici depinde mult de cum percepe copilul trecerea timpului. Îi putem prezenta programul raportat la principalele activități: de dimineață, tu mergi la școală, ți se va citi o poveste, te vei juca, vei avea o gustare, vei desena/colora, vei mănânca de prânz, vei povesti cu prietenii tăi, veți asculta muzică, apoi vin și te iau. Sau, ne folosim de un ceas analog și explicăm că ne vom reîntâlni când linia mare este la...și aici ii spunem ora la care îl preluăm. Este foarte important să venim la ora stabilită, să nu îi spunem o altă oră, doar pentru că știm că așa vom evita niște lacrimi la despărțire sau o mică nemulțumire. Dacă el va vedea ceasul indicând ora la care am spus ca venim și nu am venit, se va simți abandonat, își va pierde încrederea în noi și, probabil, nu va participa la activitățile propuse în continuarea programului. Nici nouă nu ne place să fim mințiți. De ce i-am minți pe ei?

-responsabilități –acestea vin la pachet cu statutul de școlar și sunt dozate adecvat vârstei și dezvoltării lor. Dacă la început, adultul va pregăti ghiozdanul pentru ziua următoare, cu timpul rolul acestuia va fi doar de a supraveghea, mai ales că la clasa pregătitoare avem doar penarul, un caiet cu foaie velină și gustarea. Despre responsabilitățile de la clasă, prin rotație, fiecare va avea în grijă o plantă, mascota clasei și altele, în funcție de specificul clasei. Scopul este nu de a-i ingreuna viața, ci de a-l învăța să fie responsabil, pregătindu-l pentru viitor.

În ce mod să abordez subiectul „școală”, astfel încât să-i transmit sentimente pozitive și informații reale, în același timp?

Evitați acel ”Lasă că începe școala și vezi tu!”. Școala poate fi o experiență frumoasă pentru toată lumea dacă există colaborare și constanță. Indiferent de relația pe care a avut-o adultul cu școala, cei mici nu trebuie să fie influențați de aceasta. Ei vor avea propria lor experiență, vor vedea cu ochii lor ce e acolo. Cum spuneam, nu deformăm realitatea, nici prezentând școala ca pe un tărâm magic, nici prezentând-o ca pe un loc unde copilăria se termină. Modul de abordare a acestui subiect ține mult de firea copilului. Dacă știm că este încântat de matematică, la școală va descoperi povestea cifrelor și tot felul de trucuri pe care le poate face cu numerele. Dacă este pasionat de povești, la școală va afla multe povești noi pe care ni le va povesti la întoarcere. Ideal ar fi să stârnim în ei curiozitatea, nerăbdarea explorării și încrederea în școală și în personal, pentru a avea acel sentiment al descoperirii în siguranță.

Ce părere ai despre a le povesti despre experiența noastră la școală? Spre exemplu, pe mine m-a întrebat Cornelush Jr.: Cum a fost prima ta zi de școală? Sau Ție îți plăcea la școală? Dacă facem asta, cum ar trebui să fie pentru a nu le induce sentimente negative sau, din contră, ideea că la școală totul este roz? Fiecare are experiențele lui, cum explicăm asta?

În primul rând, le explicăm despre diferențele de abordare a procesului educativ de-a lungul timpului. De la cretă, la stilou și la tabletă, de la cojile de nuci la libertatea de a alege, de la profesorul-atotstiutor și stăpân peste clasa lui, la profesorul-partener în învățare și sprijin la nevoie, lucrurile s-au schimbat. Cred că ar fi bine să le povestim cum ne-a fost, ce ne-a plăcut și ce nu, pentru ca ei să nu se simtă singuri pe acest drum. Chiar dacă experiențele noastre au și o parte negativă, am putut trece peste, am fost ajutați și acum este totul bine cu noi. Și ei, la rândul lor, dacă vor da de greu, vor primi sprijin. În plus, toți oamenii sunt diferiți. Și experiențele școlare vor fi diferite.

Ce i-ai răspunde copilului tău, dacă te-ar întreba Mami, dar de ce o să merg eu la școală?

Mă gândesc acum la avantajele legate de relaționare pe care la are școala, dincolo de aspectul cunoștințelor. Sunt copiii de aceeași vârstă cu care leagă prietenii și cu care se joacă, alături de care învață să ajute, să se lase ajutat și să împartă. Sunt activitățile de joc de rol care simulează situații de viață și care îl învață să reacționeze, să ia atitudine, să poarte o conversație. Sunt și situațiile reale prin care trece și din care învață să își gestioneze emoțiile, poate pierde la un joc, poate prietenul cu care și-a petrecut toate pauzele brusc alege să își petreacă timpul cu un alt coleg, poate apărea un conflict, o nemulțumire, o frustrare. Școala poate fi considerată o repetiție pentru ce va urma.

Ce crezi că e important pentru copil să se întâmple în prima zi de școală, astfel încât să se simtă confortabil cu el, cu situația, cu ideea de a începe o etapă nouă?

În prima zi, el trebuie să se simtă în siguranță, să nu se simtă singur și abandonat, să aibă puțin timp de acomodare cu noii colegi, cu învățătoarea, dar însoțit de un părinte. Va avea întrebări, dar nu și curajul de ale adresa învățătoarei, de aceea părintele va fi mijlocitorul și va încuraja apropierea dintre cei doi. El trebuie să vadă că părintele în care el are încredere are o relație frumoasă cu ”doamna”, că are la rândul lui încredere în persoana aceea cu care el va rămâne atâtea ore și, mai ales, ca sunt și ceilați copii măcinați de aceleși gânduri. Sigur emoțiile vor cuprinde părinți, copii și profesori deopotrivă, important este să ni le împărtășim și să conștientizăm că suntem aici împreună, că ne ajutăm și că va fi o etapă plină de realizări și bucurii.

Cu ce crezi tu că ar bine să plece în gând copiii în prima lor zi de școală?

De acasă spre școală, să plece cu nerăbdare, curiozitate și multe întrebări. De la școală spre casă, cu încântare, cu răspunsuri- pe cât posibil- și cu acel ”Abia aștept să se facă mâine!”

Dar părinții? ????

Părinții vin cu emoții și cu temeri. Aș vrea să vină cu întrebări scrise la care să răspund la prima întâlnire, să vină cu încredere că lasă copilul pe mâini bune, că vom depăși împreună toate hopurile, că interesul nostru este binele copilului și că le vom da înapoi un copil dezinvolt, curajos și pregătit pentru viață.

Dacă fetița ta ar începe școala, acum ar ieși pe ușă, ce i-ai spune? Ce mesaj i-ai transmite?

” Fii curioasă, întreabă, ajută și zâmbește. Sunt aici pentru tine. Te iubesc orice-ar fi.”

Arată-i copilului că ești alături de el și oferă-i un dar care să-i amintească de prima zi de școală! Alege din produsele pickme ce crezi că i se potrivește! Mai jos găsești sugestiile noastre.